Sensio da sens mobilarii HoReCa

Proiecte in derulare:

cafenea in Oradea
sala de evenimente in Oradea
bistro in Cluj
restaurant in Alba-Iulia
birouri in Timisoara
pensiune 4 stele in Cluj
hotel 4 stele in Cluj

40 de milioane de euro, investitie in aqua park

Daca alte zone din judet sunt ocolite de investitori, cu totul altfel par sa stea lucrurile la Salonta. „Vinovat” de una dintre investitii este chiar consulul onorific al Slovaciei la Salonta, Miroslav Jabloncsik, care a reusit sa-i convinga pe slovaci de potentialul geotermal al orasului.

Un aqua park a inceput sa prinda contur, iar la proxima sedinta de consiliu vor fi discutate conditiile in care va fi organizata licitatia pentru constructia unui parc eolian. Castigatorii licitatiei pentru agua park au la dispozitie 30 de zile sa semneze contractul cu Primaria. Si doi ani sa realizeze investitia. Care se va ridica la 40 de milioane de euro.

Sursa: Bihor Online

57.000 de euro merg pe Valea Someşului

Mai multe comune, din Cluj şi Sălaj, vor să salveze o zonă defavorizată

Valea Someşului are toate şansele să se dezvolte de acum încolo şi să fie inclusă în circuitul turistic, ca urmare a demarării unui proiect ce presupune înfiinţarea unui parteneriat public-privat între administraţii locale, ONG-uri şi agenţi economici, organizat sub forma unui Grup de Acţiune Locală (GAL). Miza cea mare o reprezintă elaborarea unei strategii de dezvoltare a microregiunii şi atragerea de fonduri europene.

După ce s-au lovit în repetate rînduri de problema accesării fondurilor europene, Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Valea Someşului, alături de administraţiile locale din zonă au decis că a venit timpul să îşi unească forţele pentru a dezvolta Valea Someşului. Un prim pas în acest sens constă în implementarea de către ADI, în perioada decembrie 2009 – aprilie 2010, a proiectului „Înfiinţarea parteneriatului public-privat pentru dezvoltarea Văii Someşului”. Finanţarea este asigurată prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, în cadrul Axei 4 Leader, Măsura 431 „Funcţionarea grupurilor de acţiune locală, dobîndirea de competenţe şi animarea teritoriului”.

Ca să dea roade, programul Leader propune stabilirea unor parteneriate între administraţiile locale, agenţii economici şi sfera civilă a unei microregiuni, care să funcţioneze sub forma unor Grupuri de Acţiune Locală (GAL). Potrivit reprezentanţilor ADI, scopul proiectului este de a „creşte capacitatea de implementare a strategiilor de dezvoltare locală din raza de acţiune a viitorului GAL”. „Proiectul a fost depus în octombrie anul trecut, iar semnarea contractului s-a făcut în 23 decembrie. Valoarea finanţării se ridică la 57.000 de euro, din care 20% reprezintă cofinanţarea acoperită de primării şi agenţii economici”, a declarat directorul executiv al ADI Valea Someşului, Aurelian Cozma.

„Parteneriatul public-privat e viitorul”

Sistemul gîndit şi pus la punct de cei din Valea Someşului este destul de simplu: din bani europeni se pune baza unui parteneriat public-privat pentru înfiinţarea unui Grup de Acţiune Locală, care apoi are sarcina la rîndul său de a aduce cît mai mulţi bani în zonă. Startul a constat în realizarea parteneriatului local, la care au aderat ADI, comunele Surduc, Letca, Şimişna din judeţul Sălaj, comunele Vad, Cîţcău din Cluj, Fundaţia Muncii filiala Dej, Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară Vad-Calna şi 26 de societăţi comerciale din zona acoperită de proiect. „Ăsta e viitorul: parteneriatul public-privat. E mai uşor să depui proiecte aşa. Totdeauna extremele, cum e şi Valea Someşului situată, nu prea sînt băgate în seamă. Nu avem reprezentanţi în consiliul judeţean, în deconcentrate şi sîntem lăsaţi deoparte. Fiind mulţi e mult mai uşor să obţii bani europeni şi să acoperi partea de cofinanţare”, a explicat Cozma.

Cu cît numărul populaţiei deservită este mai mare şi şansele de a prinde trenul fondurilor este mai uşor. „Ideea a fost de a ne alinia la cerinţele legii. În mod normal, fiecare primărie trebuie să aibă o echipă de implementare şi management, însă teoretic este greu. Mult mai simplu este cînd asociaţia, avînd angajaţi, lucrează pentru a obţine finanţare”, spune directorul ADI. Pe lîngă alte cheltuieli, banii primiţi prin PNDR vor fi folosiţi atît pentru elaborarea unei stategii de dezvoltare a microregiunii şi un Plan de Acţiune Locală pe cel puţin o perioadă de cinci ani, cît şi pentru realizarea unui site de promovare a proiectului.

Vor să dezvolte turismul

Autorităţile locale care au aderat la ADI şi au intrat în parteneriatul public-privat sînt optimiste că de acum încolo situaţia se va îmbunătăţi la ei în comună. De la dezvoltarea infrastructurii, la reabilitarea unor zone lăsate în umbră pînă acum, acestea consideră că fondurile europene rămîn o condiţie imperativă ca localităţile din Valea Someşului să se dezvolte durabil. „Valea Someşului a fost defavorizată din mai multe punct de vedere. Unul din dezavantaje a fost lipsa forţei de muncă. Un impact l-a avut căderea locurilor de muncă de pe platforma industrială din Dej, care s-a răsfrînt asupra noastră. Şi o altă problemă a fost cu implementarea de proiecte”, spune primarul din Câţcău, Călin Mureşan. Acesta susţine că în primul rînd trebuie pusă la punct infrastructura şi agroturismul. „Trebuie să insistăm pe zona turistică neexploatată şi să marşăm pe evidenţierea potenţialului turistic”, a precizat Mureşan.

sursa: Foaia Transilvana

Autostrada Brasov-Bors, realizata in sistem public-privat

Emil Boc, premierul Romaniei, va propune companiei Bechtel ca unele tronsoane din autostrada Brasov-Bors sa fie realizate in parteneriat public-privat.

Guvernul intentioneaza sa extinda acest sistem pentru cele mai mari proiecte de infrastructura ce vor fi realizate, relateaza Mediafax.  Sistemul public-privat este utilizat si pentru constructia tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov.

sursa: Time4news

Instructiuni pentru beneficiarii POR din Regiunea Nord-Vest

Departamentul Monitorizare si Verificare Proiecte din cadrul ADR Nord-Vest a elaborat o serie de instructiuni pentru beneficiarii Programului Operational Regional din regiune.

Documentele elaborate privesc aspecte legate de implementarea proiectelor, fiind adresate atat autoritatilor publice locale, cat si microintreprinderilor, in calitatea de beneficiari ai fondurilor europene alocate prin POR.

Documente

• Instructiuni APL-uri

• Instructiuni microintreprinderi

• Formulare implementare POR

Sursa: Fonduri-structurale

Investitie de 2 milioane de euro intr-o hala de productie, la Chisineu Cris

Compania italiana „Maschio Gaspardo” va incepe, in acest an, constructia celei de-a doua hale de productie din orasul aradean Chisineu Cris.

Hala va fi construita pe o suprafata de 1.800 metri patrati, valoarea investitiei fiind estimata la 2 milioane de euro. Compania italiana axata pe productia de utilaje agricole mai detine la Chisineu Cris o suprafata de productie de circa 60.000 metri patrati, unde muncesc aproximativ 100 de angajati.

sursa: Actualitati Arad

CU FONDURI REGIO SE VA MODERNIZA SI DRUMUL JUDETEAN SADU – RAU SADULUI – SADUREL, IN JUDETUL SIBIU

Un nou contract de finantare nerambursabila prin Programul Operational Regional, a fost semnat astazi, in beneficiul Unitatii administrativ teritoriale Judetul Sibiu. Acest proiect solicita spre finantare nerambursabila o suma de peste 43,44 milioane lei si vizeaza cresterea atractivitatii zonei turistice Sadu-Sadurel, prin „Modernizarea DJ 105G Sadu – Rau Sadului – Sadurel”.

Cu un buget total de aproape 53 milioane lei, din care peste 43 milioane lei fonduri nerambursabile, proiectul prevede reabilitarea drumului judetean care leaga zona centrala a judetului Sibiu de arealul turistic Sadu – Sadurel. DJ 105G este singura cale de acces in aceasta zona de unde se deschid apoi posibilitati de calatorie spre Muntii Cindrel, in vest, spre Marginimea Sibiului, in nord-vest, sau spre Muntii Lotrului si mai departe, chiar spre Parang, in sud-vest. Zona Sadu-Sadurel este cautata de turistii care doresc sa evadeze in natura si sa se bucure de relaxare intr-un climat placut, nepoluat, de unde pot sa faca deplasari, fie spre Cisnadie, fie spre Paltinis.

Principalul obiectiv al proiectului „Modernizarea DJ 105G Sadu – Rau Sadului – Sadurel” este cresterea atractivitatii zonei turistice de pe Valea Sadului, prin imbunatatirea accesibilitatii zonei. Practic, cu ajutorul fondurilor nerambursabile REGIO, vor fi reabilitati 20,175 kilometri de sosea, intre km 21+250 si km 41+425, se vor construi 31 de noi podete si inca 5 poduri vor fi reabilitate. Perioada de implementare a proiectului este de 28 luni, iar dupa realizarea investitiilor, beneficiarii se asteapta ca traficul in zona sa creasca aproximativ cu 10 procente.

„Ca si celelalte judete din Regiunea Centru, Judetul Sibiu s-a pregatit intens pentru atragerea si absorbtia fondurilor europene post-aderare. Prin proiectele contractate in domeniul infrastructurii de transport, Judetul Sibiu poate sa absoarba aproape 40 milioane euro, pentru reabilitarea drumurilor si a strazilor urbane, prin fonduri REGIO. Interesul crescut pentru accesarea fondurilor europene de institutiile si organizatiile sibiene a fost demonstrat prin cele peste 60 de cereri de finantare, depuse pe toate domeniile de interventie ale programului REGIO. 12 dintre aceste proiecte sunt deja contractate, iar alte 7 proiecte sunt in faza precontractuala. In acest moment, Consiliul Judetean Sibiu deruleaza patru proiecte vizand dezvoltarea infrastructurii rutiere. Toate acestea sunt importante pentru dezvoltarea judetului si a Regiunii Centru si, de aceea, ADR Centru, prin echipa sa de experti, va sustine si va monitoriza etapele implementarii corespunzatoare a tuturor aspectelor prevazute in aceste cereri de finantare”, a declarat domnul Simion Cretu, director general ADR Centru.

Finantarea acordata acestui proiect este alocata prin Programul Operational Regional REGIO, Axa Prioritara 2, Domeniul Major de Interventie 2.1 – „Dezvoltarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane – inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura”.

Alba Iulia, 01.02.2010

sursa: adrcentru.ro

POSCCE: Lista beneficiarilor in cadrul schemei pentru investitii mici – apelul din 2009!

Organismul Intermediar pentru IMM-uri a dat publicitatii lista celor 198 de beneficiari care vor primi fonduri europene in cadrul schemei de „Sprijin financiar de pana la 1.075.000 lei pentru intreprinderi mici si mijlocii”, din cadrul Axei 1 a POSCCE. Lista nu este una definitica, ea fiind supusa unui proces periodic de actualizare.

Descarca lista beneficiarilor

Lista beneficiari investitii mici 2009

sursa: Fonduri-structurale